Informatii generale

Date geografice

Situat in nord-vestul Romaniei, Maramuresul se intinde pe o suprafata de 6.304 km2 si are o populatie de 461.000. Ca suprafata, Maramuresul reprezinta 2,65% din teritoriul tarii si este situat pe locul 15 intre judetele Romaniei. Se invecineaza cu judetele Satu Mare (vest), Salaj, Cluj si Bistrita Nasaud (sud) si cu Suceava (est) iar in partea de nord are granita de stat cu Ucraina.

 

 

 

In judet exista 13 orase: Baia Mare - municipiu resedinta de judet, Sighetu Marmatiei - municipiu, Baia Sprie, Borsa, Cavnic, Dragomiresti, Salistea de Sus, Seini, Somcuta Mare, Ulmeni, Targu Lapus, Tautii Magheraus si Viseu de Sus, 63 de comune si 151 de sate.

Istorie

Dovezile arheologice indica prezenta umana pe teritoriul actualului judet Maramures inca din paleolitic (Busag) si neolitic (Oarta de Sus si Seini). Existenta si evolutia colectivitatilor umane in zona este demonstrata de numeroasele descoperiri din epoca bronzului si fierului (Sighet, Sarasau, Oncesti, Barsana, Bicaz, Prislop, Seini, Suciu de Sus, Damacuseni, Tg. Lapus, Vad, Valenii Somcutei, Ardusat, Lapusel, etc). In cadrul epocii bronzului este de remarcat existenta culturii ceramice Suciu de Sus, cu puternice influente in zona de nord-vest a Romaniei si singura cultura arheologica eponima unei localitati din judetului Maramures.

Dupa cucerirea Daciei de catre romani (105-106 e.n.), Maramuresul ramane in zona dacilor liberi insa se dezvolta legaturi economice si spirituale cu provincia romana, atestate prin descoperirile arheologice (monezi, ceramica cu trasaturi noi, unelte) dar si prin toponimie sau elemente etnografice.

Pana in sec. X-XI viata comunitatilor din aria Maramuresului se desfasoara dupa legile obstilor satesti, in acelasi timp formandu-se cnezate si mai apoi Voivodatul Maramuresului. Prima mentionare documentara despre Maramures apare in anul 1199, pe o diploma prin care regele Emeric I doneaza comitelui Laurentiu cinci pluguri de pamant pentru salvarea regelui in timpul unei vanatori in Maramures. Influenta tot mai mare a regatului maghiar si a epocii feudale isi pun tot mai mult amprenta asupra independentei Voivodatului Maramures care, la sfarsitul sec. XIV devine comitat in statul feudal maghiar. Cea mai importanta reactie impotriva acestei anexari este decizia voivodului Bogdan de Cuhea de a trece in Moldova si, dupa inlaturarea voivodului Balc, intemeiaza statul feudal independent Moldova.

Maramuresul apartine regatului maghiar pana in 1538 cand devine parte a Voivodatului Transilvaniei. In 1688 Maramuresul intra in componenta Imperiului Austro-Ungar. La 1 Decembrie 1918, la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, reprezentantii Maramuresului proclama unirea acestuia cu Romania. Din pacate, ca urmare a animozitatilor politice intre guvernele romanesti, dupa sfarsitul primului razboi mondial 2/3 din Maramures (partea de la nord de Tisa) ajunge in posesia Cehoslovaciei, apoi a URSS si ulterior este alipita Ucrainei. In perioada comunista se formeaza actualul judetul Maramures in componenta caruia intra Tara Maramuresului, Tara Lapusului, zona Chioar si zona Codru cu capitala administrativa Baia Mare.ce îsi are statiunea eponima în judetul

Relief

Relieful judetului este preponderent muntos (43%), Maramuresul fiind traversat de 3 lanturi muntoase: Ignis-Gutai-Tibles, Muntii Maramuresului si Muntii Rodnei. Dealurile si colinele ocupa 30% din suprafata iar depresiunile, campiile si luncile 27% din judet. Altitudinea minima este in lunca Somesului, 120 m, langa Seini iar cea maxima 2303, pe varful Pietrosul Rodnei.

Hidrografie

Datorita reliefului muntos-deluros, Maramuresul beneficieaza de un bazin hidrografic bine dezvoltat, cu numeroase rauri, cele mai importante fiind Somes, Tisa, Lapus, Iza, Mara si Viseu.

Lacurile naturale din Maramures sunt de mici dimensiuni insa reprezinta importante repere turistice:

-taurile Buhaescu (1,2,3 si 4), Iezer, Morarenilor, Chendroaiei, Taul lui Dumitru sau Lacul Vinderel au origini glaciare si reprezinta arii protejate

-Lacul Albastru (Baia Sprie) este declarat rezervatie naturala datorita compozitiei chimice unice a apelor sale

-lacurile din Ocna Sugatag, formate prin prabusirea galeriilor de la mina de sare, au stat la baza activitatii balneare de aici

Dintre lacurile antropice, cel mai important este lacul de acumulare Firiza (Baia Mare) avand o suprafata de 110 ha si fiind cel mai mare din judet.

Clima

Maramuresul are o clima temperat-continentala, cu temperaturi moderate si precipitatii bogate (printre cele mai ridicate din Romania).