Parcuri si rezervatii naturale

Aflata in nord-vestul orasului Dragomiresti, aria portejata a fost infiintata pentru a proteja zona umeda si ecosistemul specific acesteia.

Aflata pe teritoriul comunei Giulesti, la o altitudine de 970 m, rezervatia este situata pe cursul paraului Valea Brazilor. Amplasata intr-un fost crater vulcanic, aceasta zona reprezinta cea mai joasa altitudine din Romania unde creste jneapanul. Avand un stratul de turba de o grosime apreciabila, aceasta zona umeda prezinta un ecosistem specific zonelor mlastinoase. In randul florei gasim: o specie rara de viorea (relicva din era glaciara), roua cerului (planta carnivora), bradisorul, afinul, rogoz, muchi de turba, etc. In randul faunei se remarca pastravul, salamandra carpatica, vipera, broasca rosie de munte, etc.

Situata in apropiere de satul Mara, comuna Desesti, mlastina se afla pe platoul vulcanic Izvoare, la o altitudine de 870 m si este in custodia Societatii Ecologice din Maramures. Zona cuprinde mlastini (turbarii) oligo, mezo si eutrofe iar stratul de turba are grosimea maxima de 5,4 m, iar grosimea medie este de 2,9 m. Flora specifica zonelor umede cuprinde: trifoiul de balta, roua cerului (planta carnivora), rogoz, feriga de mlastina, scorusul de munte, etc. Fauna dispune si ea de specii caracteristice mlastinilor: salamandra carpatica, buhaiul de balta, soparla de munte, broasca rosie de munte, vipera, etc.

Situat in nord-estul judetului Maramures, Parcul Natural Muntii Maramuresului are o suprafata de 148.850 ha si este cel mai mare parc natural din Romania. Valea Viseului reprezinta limita de vest si sud a parcului, in nord limita este granita cu Ucraina iar in est judetul Suceava. Partea centrala si cea mai inalta a lantului muntos traverseaza parcul de la nord-vest la sud-est si cuprinde cele mai reprezentative varfuri: Pop Ivan (1937 m), Farcau (1957 m, cel mai inalt din Muntii Maramuresului), Mihaiescu (1918 m), Pietrosu Bardau (1850 m), Toroiaga (1930), Jupania (1853 m), Fantana Stanchii (1726 m) si Cearcanu (1846 m). Relieful montan al parcului este foarte variat, in functie de modul de formare si de era geologica in care s-a format. Astfel, regasim aici relief glaciar, periglaciar, vulcanic, structural precum si zone cu relief dezvoltat in roci cristaline si calcare. Tocmai datorita diversitatii si importantei formelor de relief de aici, in parc exista patru arii protejate: Stâncariile Sâlhoi-Zâmbroslavile (5 ha), Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsânii (800 ha), Farcău-Vinderel–Mihailecu (100 ha) si Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu (100 ha). Pe langa acestea, in zona se gasesc peste 30 de pesteri de dimensiuni reduse precum si cateva cascade. Flora regasita in parc este reprezentativa pentru Carpatii Orientali, si include un numar mare de plante endemice Carpatilor precum si multe specii rare sau protejate prin lege. Dintre acestea mentionam: arnica, bulbucul de munte, floarea de colti, papucul doamnei, campanula, papucul doamnei, roua cerului (planta carnivora), diverse subspecii de graminee, licheni si rogozuri. Fauna este si ea foarte variata, cu un numar mare de elemente rare, protejate si endemice. Dintre mamifere, cele mai reprezentative sunt: ursul carpatin, rasul, nurca, lupul, marmota, mistretul, vidra. Regnul pasarilor este bine reprezentat de: cocosul de munte, cocosul de mesteacan, codobatura, acvila de munte, uliu, mierla, corb, ierunca. Dintre amfibieni si reptile cele mai cunoscute sunt: buhaiul de balta, salamandra carpatica, broasca rosie, vipera, diverse tipuri de soparle si serpi, naparca. Raurile si lacurile din Parcul Muntii Maramuresului adapostesc specii foarte rare in tara sau endemice zonei: lostrita, pastravul, scobarul, lipan, clean dungat.

Parcul National Muntii Rodnei este situat in partea de sud-est a judetului Maramures si in partea de nord a judetului Bistrita-Nasaud. Datorita varietatii si unicitatii florei, a faunei, a geologiei si geomorfologiei formelor de relief prezente, inca din 1932 s-a infiintat aici Rezervatia Stiintifica Pietrosu Rodnei care se intindea pe 182 ha. In 1979 ea devine Rezervatie a Biosferei UNESCO. In anul 2000 s-a constituit Parcul National Muntii Rodnei, Rezervatie a Biosferei si sit Natura 2000, arie protejata de interes national si international. Din totalul de 46.339 ha ale parcului, aproximativ 10.000 ha se afla pe teritoriul Maramuresului iar din acestea 5.000 ha sunt acoperite de paduri. In parc, pe teritoriul administrativ al judetului Maramures, exista patru arii portejate: Pestera si Izvorul Albastru al Izei (100 ha), Ponorul Izei (0,5 ha), Pietrosul Mare (3300 ha) si Piatra Rea (50 ha). In randul florei, cele mai importante specii sunt: opaitul Rodnei, paiusul de munte, mierluta (toate trei sunt endemice zonei), tintura, floarea de colti, smardanul, bulbucul de munte, zambrul, sangele-voinicului, clopoteii de munte, specii de afin, salcii si rogoz, etc.  Fauna este si ea foarte variata, cu un numar mare de elemente rare, protejate si endemice. Dintre mamifere, cele mai reprezentative sunt: capra neagra, lupul, ursul brun, cerbul carpatin, rasul, marmota, vidra, jderul de copac, liliacul. Dintre pasari mentionam: acvila tipatoare mica, ciocanitoarea de stejar, cocosul de mestecan, cocosul de munte, sfranciocul. Dintre anfibieni si reptile se remarca: buhaiul de balta, salamandra carpatica, broasca rosie, vipera, soparla de munte, specii de serpi, naparca. In rauri se gasesc pastravul, lipanul sau boisteanul.

Padurea se afla in vecinatatea satului Fersig, comuna Satulung, si a fost declarata arie naturala protejata pentru protejarea si conservarea populatiei de stejar pedunculat - Quercus robur. Aceasta padure reprezinta o ramasita a codrilor seculari care se gaseau odinioara in zona. Arborii existenti au in jur de 150 ani vechime si reprezinta o sursa de seminte de calitate pentru aceasta specie. Padurea adaposteste si laleaua pestrita, specie ocrotita prin lege, presum si o colonie de starc cenusiu.

Rezervatia Padurea Craiasca este situata la nord-vest de Ocna Sugatag, la 1 km de centrul localitatii si este cea mai reprezentativa padure de gorun din Maramuresul Istoric. Aflata la o altitudine medie de 485 metri si beneficiind de o temperatura medie anuala de 8º C, padurea este constituita preponderent din gorun (Quercus petraea) si larice (Larix decidua). Exita sute de exemplare de gorun, unele inalte de peste 45 m si vechi de citeva sute de ani (gorunul poate ajunge pana la 600 ani). Dealul pe care se afla padurea este format din depozite sedimentare badeniene reprezentate de marne, argile-marnoase, gresii, tufuri cu globigerine si depozite de sare.

Situata pe dealurile din nordul orasului Seini, padurea a fost plantata in 1939 cu scopul marcarii a 50 de ani de la disparitia lui Mihai Eminescu. Astfel, copacii care au format  initial padurea au fost asezati pentru a forma numele Eminescu.

Localizata in stanga satului Costui, comuna Rona de Sus, padurea a fost declarata rezervatie pentru protejarea si conservarea exemplarelor de larice (zada). Dintre acestea, unele ating 30-35 m inaltime si pana la 150 ani vechime.

Rezervatia Padurea Ronisoara (padure de goruni) este situata pe teritoriul administrativ al comunei Rona de Sus, fiind marginita pe o portiune de DN 18. Aflata la 500-600 m altitudine, pe versantul dinspre Iza a dealului Hera, Gorunetul de la Ronisoara exista datorita temperaturilor medii anuale de 8º C  necesare dezvoltarii acestori arbori. Padurea de gorun Ronisoara este a fost declarata si rezervatie de seminte datorita calitatii semintelor de aici.